Publicat: Vineri, 13 Martie 2015
20 martie - Ziua Internationala a Teatrului pentru Copii si Adolescenti
Sunt una dintre cei norocosi. Si daca citesti acest mesaj, probabil situesti unul dintre cei norocosi…
Din primii mei anii mi-amintesc cum ma duceau parintii la teatru. Am vazut tot, de la teatru pentru copii la musicaluri, balet, pantomime si “piese serioase”. O experienta anume iese in evidenta. Am fost dusa la un spectacol de teatru interactiv, in care actorii si publicul au pornit impreuna, la propriu si la figurat, intr-o calatorie. Spectacolul s-a jucat la o ferma intr-o vale superba si pana-n ziua de azi imi amintesc ca abia imi infranam entuziasmul. Am facut parte din plin din actiune – si in timp ce treceam prin tot felul de peripetii, am trecut prin naratiunea in care aveam fiecare un rol vital. Am fost cucerita de povesti si am empatizat pe tot parcursul lor.
Ce am inteles foarte clar atunci, la 6 ani, a fost ca teatrul este un act profund transformativ, o experienta pe care o traiam la comun si in care aveam sens impreuna.
Intre timp am avut norocul sa experimentez piese de teatru in diferite parti ale globului. Pe unele le-am uitat, dar altele au avut un impact profund asupra mea. Si ma gasesc mereu cautand acel moment de alchimie, in care e transformata realitatea, unde ca o comunitate – publicul – suntem deschisi simultan experientei si suntem capabili sa gasim sens in ceea ce vedem, cu toti cei din jur.
Nu toti copiii au acest noroc.
Anula cesta, ASSITEJ aniverseaza 50 de ani. In jumatate de veac de existenta am ajuns departe, pe continente si tari noi, construind poduri peste frontierele lingvistice, sociale, economice, religioase, politice sau personale, asigurandu-ne ca tot mai multi copii din tot mai multe locuri vor putea fi la fel de norocosi…
Mai avem inca un drum lung de strabatut. In ultimii 50 de ani, multe lucruri s-au imbunatatit pentru copii in intreaga lume, dar mai sunt inca multe, multe provocari. Ca artisti care apreciaza puterea transformatoare a artelor, prin munca ASSITEJ, suntem capabili sa aducem o schimbare si sa ne asiguram ca tot mai multi copii vor avea parte de aceste momente puternice de empatie si conexiune, care vor ramane mereu cu ei.
Deci, sa sarbatorim impreuna acesti 50 de ani speciali prin campania noastra “Du un copil astazi la teatru” – asigurandu-ne ca tot mai multi copii au ocazia sa experimenteze trezirea profunda provocata de o intalnire marcanta cu teatrul.
Pentru ca in cele din urma, n-ar trebui sa fie o chestiune de noroc…
Yvette Hardie, Presedintele ASSITEJ International
Eu, Tu, Ei
Teatrul este extrem de important pentru fiecare copil inca din primii ani de viata. Arta dramatica ne ofera primul nostru acces la o comunitate din afara propriei noastre familii si o face prin aceste "Sa presupunem ca" momente atat de tipice copilariei.
"Sa presupunem ca" este fundamental pentru dezvoltarea imaginatiei copilului, si ii permite acestuia sa creeze un viitor imaginar, care este bogat si complex, impreuna cu alti oameni...
Pentru ca in teatru exista un "eu", cel care "joaca" evenimentele o face ca si cum s-ar intampla cu adevarat pentru altii, astfel incat "ei", publicul, sa creada ca este real. Si apoi ajungem la "tine".
Eu, Tu, Ei
Aceasta unitate de "eu si tu" pe scena este atat de puternica incat se creeaza un "noi" in termenii unui limbaj secret. Participarea in actul teatral ca spectator – sau spect/actor, cum spune marele producator de teatru brazilian Augusto Boal, este, in orice caz, o chestiune de implicare si de acceptare a ceea ce se intampla ca si cum ar fi adevarat, asa cum faceam in copilarie.
Un copil isi da seama ca lumea lui exista printr-un joc jucat cu realitatea. Si un copil poate invata doar din experiente mici pentru c? el nu este constient inca de modele, norme si dogme...
Eu / Tu / Ei...
Apoi altcineva, pe care adultii il numesc "celalalt", vine pe scena pentru a juca cu "mine".
"Ei" trebuie sa creada in frumusete, trebuie sa viseze si sa fie dusi departe de realitatea a ceea ce face restul omenirii. Acesti "ei" nu poarta razboaie, incearca sa inteleaga lumea. "Ei" trebuie sa stea in tacere, transfigurati de aceeasi lumina orbitoare creata de aceast “eu si tu”, care este atat de perfect echilibrat in relatie, unul fata de celalalt, incat nici violenta nu este reala. Si toata aceasta "inselatorie" si acest "face-a crede" este cea mai buna parte a procesului educational de care un copil se poate bucura.
"Eu / Tu / ei..."
Cumva ca o vraja - "Abra-ca-dabra" sau "Unu, doi, trei - Si!"
Astfel, copilul poate avea vise mai bune si adultul poate intelege mai bine...
Daca nu cumva este, de fapt, invers...
Pentru ca ASSITEJ intelege toate acestea, suntem amandoua onorate sa fim mesageri pentru speranta, tineret, arta, precum si educatie si ne bucuram sa lansam oficial aceasta sarbatoare, cu mandrie. Speram ca prin unirea fortelor sa fim capabili sa transmitem generatiilor viitoare importanta invatarii prin arta teatrului pentru a promova o lume mai buna, bazata pe pace, respect si dreptate sociala.
Malala Yousafzai, Premiul Nobel pentru Pace 2014
Guila Clara Kessous, UNESCO Artist pentru Pace